.png)
Cunoști situații când vii acasă supărat de la serviciu, te simți epuizat, dar totuși ieși la o plimbare cu bicicleta și te întorci plin de energie? Ai trecut și tu printr-o situație în care nu ai putut merge pe bicicletă și ai avut emoții din cauza asta? Pentru unii oameni, un pahar de vin este un relaxant și un stimulator al dispoziției, pentru alții jocurile pe calculator, dar ciclismul funcționează în același mod. Nu contează cât de departe mergi sau cu ce viteză mergi, o faci doar "pentru acel sentiment". În acest articol, vom analiza ce substanțe chimice sunt eliminate în timpul ciclismului și ce efecte au asupra noastră.
Endorfin
Primul hormon asociat cu ciclismul este endorfina, cunoscută și sub numele de hormonul fericirii. Pe lângă faptul că provoacă o stare de bună dispoziție, endorfina contracarează durerea, oboseala și dă organismului energie. Endorfina este eliberată în creier în timpul unui efort sporit sau al stresului.
În general, cu cât se eliberează mai multe endorfine, cu atât este mai mare experiența. Pentru cicliștii de agrement, endorfina eliberată poate acționa ca un drog și poate induce un puternic sentiment de euforie. Cicliștii care se antrenează în mod regulat sunt obișnuiți cu aportul de endorfine și, prin urmare, efectul său este diferit. Poate că experiența nu este la fel de intensă, dar efectul este cu atât mai pronunțat. Pentru acest grup de sportivi, endorfina este prezentă atunci când se instalează oboseala, respirația grea și durerile de picioare. Atunci când simti că trebuie să încetinești, endorfina intră în acțiune și îți dă un "al doilea suflu", simți că poți continua în același ritm toată ziua și te bucuri din nou de mișcare. În același timp, acest grup experimentează un sentiment de calm după exerciții fizice, datorită endorfinei eliberate. Așa-numita "dependență de sport" este tocmai dependența de această senzație de pace și bunăstare după efort fizic.
Endorfina este clasificată ca fiind un opioid și, prin urmare, efectele sale pot fi comparate, de exemplu, cu cele ale morfinei. Suficientă endorfină reduce semnificativ riscul de depresie.
Dopamin
Un alt hormon care este eliberat în timpul sportului este dopamina. Dopamina este cea care este asociată cu activitățile necesare supraviețuirii, cum ar fi alimentația și reproducerea, dar și mișcarea.
Dopamina este responsabilă pentru transmiterea impulsurilor între celulele nervoase în căile metabolice care sunt responsabile pentru sentimentele de plăcere și recompensă. Dacă ne apropiem de obiectivul nostru, dopamina începe să fie secretată prematur, astfel încât putem accelera chiar și atunci când suntem la limita puterilor noastre. Mișcarea stimulează producția acestui hormon și, în același timp, dopamina are un efect asupra planificării și controlului mișcărilor - astfel încât mersul pe bicicletă îmbunătățește abilitățile motorii generale ale unei persoane.
Nivelurile de dopamină pot fi, de asemenea, crescute în mod artificial, de exemplu prin cocaină sau amfetamine, care induc o senzație de euforie și sporesc performanța chiar și cu prețul epuizării totale. Doborârea propriilor recorduri și câștigarea unor curse declanșează eliberarea de dopamină, care poate provoca aceeași dependență ca, de exemplu, cocaina menționată mai sus. Perturbarea căilor dopaminei provoacă, de exemplu, boala Parkinson sau schizofrenia.
Serotonin
Spre deosebire de cei doi hormoni anteriori, care sunt eliberați spontan prin exerciții fizice, avem nevoie de altcineva pentru a produce serotonină. Fiind o creatură socială, oamenii au, de asemenea, o dorință de recunoaștere.
Gândește-te la sentimentul pe care l-ai avut ultima dată când ai ieșit la o plimbare cu bicicleta pe ploaie sau pe vreme rece și ai auzit admirația celor din jur din această cauză. Serotonina ne face să ne simțim bine și ne sporește stima de sine.
Serotonina este responsabilă pentru îmbunătățirea stării de spirit, reducând sentimentele de depresie și anxietate. În cazul în care o persoană se luptă cu agresivitatea și nervozitatea în viața de zi cu zi, de exemplu, mersul pe bicicletă poate ajuta la ameliorarea acestor stări. Reducerea sentimentului de depresie care rezultă din eliberarea de serotonină poate fi comparată cu un antidepresiv natural, deoarece antidepresivele chimice sunt concepute pentru a împiedica organismul să descompună acest hormon.
Oxytocin
Oxitocina, sau hormonul iubirii și al încrederii, se eliberează în primul rând în timpul momentelor intime cu un partener. Dar producția sa poate fi stimulată și de contactul fizic din timpul sportului. În cazul ciclismului, cel mai mare val de oxitocină apare la linia de sosire, când câștigi o cursă și dai mâna cu fanii din jurul tău sau îmbrățișezi un coechipier, un antrenor sau un partener la linia de sosire.
Oxitocina eliminată determină calmarea și regenerarea minții și a corpului, reducând nervozitatea și stresul. În același timp, acest hormon reduce pofta de mâncare, motiv pentru care nici măcar nu simțiți foame după ce ați terminat o cursă lungă. Nivelul ridicat de oxitocină poate provoca, de asemenea, sentimente negative de invidie și agresivitate față de cineva cu care nu împărtășești o legătură de acest fel.
Hormonii eliberați în timpul sportului au aceleași funcții ca multe medicamente și substanțe dopante. De exemplu, steroizii anabolizanți, în special testosteronul, au fost utilizați anterior de cicliștii profesioniști. Acest hormon ajută la arderea grăsimilor, îmbunătățește explozivitatea și promovează recuperarea. Deși este un hormon masculin, producția sa poate fi indusă și de stresul ridicat la femei. Astfel, mersul pe bicicletă te va face să te simți fericit, va preveni depresia și alte afecțiuni psihologice. Nu este greu să dezvolți o dependență de ciclism datorită hormonilor care sunt eliminați, dar efectele pozitive ale acestui sport depășesc cu siguranță aceste câteva aspecte negative.
